Colita

Colita (sufixul “-ită” indicând furie) este inflamația, uneori ulcerativă, a colonului, adică a intestinului gros. Rolul colonului poate fi comparat cu modul în care mă comport în universul meu.

Când nu pot fi eu însumi față de autoritate sau în relațiile mele personale (partener, părinți, profesori, șefi etc.), îmi controlez gesturile și acțiunile din teama de reacția persoanei a cărei apreciere și iubire le doresc.

Trăiesc într-un mod pasiv și cred în fatalitate.

Simt o stare de neputință față de o persoană sau un grup, simțindu-mă supus unei autorități sau puteri.

Sunt acolitul cuiva și nu șeful.

Trebuie să fac față situațiilor care îmi provoacă indigestie, simțindu-mă mereu agasat, oprimat și respins.

Am tendința de a manifesta un comportament obsesiv-compulsiv, agățându-mă de trecut și rămânând în așteptare în loc să avansez în viață.

Colitele apar frecvent la copiii care se tem de reacțiile părinților lor, care sunt foarte severi și exigenți cu ei.

Trăiesc lipsa iubirii materne.

Am nevoie de multă afecțiune, iubire și valorizare și vreau să plac celorlalți cu orice preț, chiar dacă acest lucru înseamnă să-mi sufoc personalitatea și nevoile fundamentale.

Nu pot fi eu însumi și nu îndrăznesc să-mi exprim emoțiile, pe care le reprim.

Sunt foarte exigent cu mine și foarte stresat de faptul că îmi folosesc capacitatea la maxim tot timpul.

Înghit multe lucruri pe care le consider nedigerabile.

Această dependență afectivă mă face să simt o furie care mă roade interior, frustrare și umilință.

Dacă trăiesc aceste sentimente în exces, poate apărea un ulcer.

Reacțiile mele emoționale m-au avertizat că trebuie să-mi schimb atitudinea, dar nu am înțeles mesajele. Iar acum, am primit mesajul pe plan fizic.

Cum să reacționez?

Colita hemoragică (cunoscută popular și ca boala hamburgerului în anumite țări) indică faptul că există un conflict în relație cu un membru al familiei sau al unui grup pe care îi consider ca fiind o familie.

Acceptare

Accept fericirea care vine din ceea ce simt în interior.

Învat să mă iubesc, să fiu eu însumi și să mă poziționez.

Renunț la ideile preconcepute și la prejudecăți.

Astfel, dobândesc independență și autonomie, realizând că sunt tot mai fericit deoarece acum acționez în conformitate cu propria mea natură.