Obsesie

Obsesia reprezintă o tulburare a gândirii în care întreaga mea atenție și energie sunt concentrate asupra unui obiect sau unei persoane.

Ideile obsesive revin constant, în mod repetitiv și amenințător, iar, deși sunt conștient de caracterul irrațional al acestora, ele domină complet gândirea mea.

Nimic altceva nu pare să conteze în afară de aceste idei.

Dacă am o personalitate obsesională, este probabil să fiu o persoană plină de îndoieli, care întâmpină dificultăți în luarea deciziilor și trăiește într-o ambiguitate între iubire și ură față de sine sau față de ceilalți.

Obsesiile pot lua forme variate, inclusiv fobii, „rumegări mentale” legate de posibile evenimente, sau compulsii de a comite acte riscante sau chiar sinucigașe, deși rareori aceste acte sunt duse la îndeplinire.

De obicei, sunt îngrijorat de „ce s-ar putea întâmpla” din cauza neglijenței sau greșelilor mele și simt că trebuie să evit acele situații.

Pentru mine, este esențial să îmi mențin obsesia, chiar și inconștient.

Sistemul meu de gândire devine paralizat, fiind hrănit de obiectul obsesiei mele, ceea ce îmi umple golul interior și intensifică nesiguranța.

Această tensiune interioară și neliniște ajung la nivel de obsesie.

Este momentul să găsesc un punct de interes în viața mea care să îmi aducă mai multă liniște și pace interioară, astfel încât să pot valorifica mai bine experiențele vieții.

Dacă sunt obsedat, am tendința să mă critic și să mă judec foarte sever.

Panica legată de viitor este adesea nefondată și mă împiedică să trăiesc din plin și să evoluez.

Această angoasă mă menține într-o zonă de confort, ezitând să îmi fac planuri, să am vise, din teama că se va întâmpla ceva negativ și dorințele mele nu se vor împlini.

Acceptare

Recunosc că am ajuns într-un moment al vieții mele în care trebuie să las deoparte lucrurile și persoanele care nu îmi sunt benefice.

Trebuie să renunț la ceea ce este negativ pentru mine, dar în loc să fac acest lucru, mă agăț de ele din frica de necunoscut.

Începând de astăzi, decid să preiau controlul asupra vieții mele.

Privesc obiectiv toate aspectele pozitive ale vieții mele și accept că viața îmi oferă doar ceea ce este mai bun pentru mine.

Merit acest lucru și am încredere în mine. Eliberându-mă de tot ce nu mai are sens în viața mea, mă apropii tot mai mult de esența mea divină.

Îmi regăsesc astfel forța și siguranța interioară.

Nu mai am nevoie să fiu obsedat; trebuie doar să am încredere în vocea mea interioară, care mă ghidează întotdeauna spre ceea ce este mai bun pentru mine.