Angina și cauzele emoționale
Angina se manifestă printr-o senzație de strangulare la nivelul gâtului, cauzată de o inflamație acută a faringelui.
Aceasta poate indica o emoție blocată care mă împiedică să îmi exprim adevăratele nevoi.
Simt că nu pot exprima ceea ce trăiesc și simt, iar acest blocaj se reflectă în strângerea gâtului, legată de chakra comunicării și creativității.
Este important să identific cauza acestei credințe, de obicei apărută cu 48 de ore înainte de debutul bolii.
Această problemă poate fi cauzată de o ușoară iritație (gât inflamat) sau o frustrare că nu pot înghiți normal, care va persista până îmi schimb atitudinea și gândurile.
Pot avea gânduri negative sau resentimente față de cineva sau față de o situație.
Poate fi vorba de o dorință intensă de a obține ceva important, cum ar fi un loc de muncă sau un rezultat școlar foarte bun, pentru a evita justificările sau pentru a alunga sentimentul de moarte care mă înconjoară.
Emoțiile neexprimate fierb în mine și, când în sfârșit mă exprim, mă simt inconfortabil sau vinovat.
Nu îmi permit să cer ajutorul celorlalți.
Afirmații
Indiferent de cauza acestei afecțiuni, accept că pot fi deschis și pot redeschide acest canal de comunicare, chiar dacă sensibilitatea mea a fost rănită.
Nevoile mele fundamentale trebuie satisfăcute și am dreptul să fac acest lucru, la fel ca oricine altcineva.
Sunt atent la nevoile mele și concentrat pe ființa mea interioară, evitând astfel angina.
Accept să cer ajutorul celorlalți pentru a-mi deschide inima și a primi darurile vieții.
Cuvântul “angina” provine din latinul ANGO, care înseamnă a strânge, a sufoca, iar “angor” înseamnă opresiune, anxietate.
Angina pectorală este o durere puternică în zona inimii (centrul de energie al iubirii).
Această lipsă temporară de oxigen în mușchii inimii are multiple consecințe: scăderea fluxului sanguin în această zonă, intervenții chirurgicale etc.
Inima simbolizează motorul meu.
Angina este o anxietate a inimii.
Atunci când ofer prea multă iubire, cu atașament excesiv, inima poate obosea din această concentrare și nu mai simt suficientă bucurie de a trăi în aceste situații (ceea ce duce la scăderea fluxului sanguin).
Dacă am această angină, este posibil să mă agăț prea mult de inimă în viața și activitățile mele, consumându-mă excesiv.
Atât nemulțumirile, cât și bucuriile mele sunt exagerate: mă enervez și mă simt rănit ușor, sunt nemulțumit, trist sau iritat în fața unor situații care, de fapt, nu sunt atât de grave pe cât cred eu.
Mă simt atacat și asaltat.
Este ca și cum inima mea ar fi în mijlocul unui război.
Cine este persoana pe care o strâng cu putere în brațe și refuz să o las?
Atentia mea este tot timpul concentrată pe acea persoană sau pe acea situație.
Vreau să rămânem “uniți pentru totdeauna”, dar acest lucru este imposibil. În loc să mă desprind și să mă las purtat de curentul vieții, vreau să controlez totul, să păstrez totul.
Este o sarcină grea pentru mine și am incertitudini cu privire la direcția în care trebuie să merg.
Sentimentul de gol sau de pierdere atunci când mă abandonez îmi poate provoca frică.
Este foarte dureros să păstrez totul în mine, să îmi ascund emoțiile în interior.
Este posibil să primesc un semnal din partea corpului meu, cum ar fi spasmele și o durere ascuțită la inimă.
Inima lansează un semnal de alarmă pentru ca eu să-mi conștientizez sentimentele și să îmi dau seama că, într-un fel, sunt pe cale să mă distrug cu gânduri negative, punând în pericol armonia interioară și având o energie proastă.
În același timp, și bucuriile mari pot provoca o criză de angină, deoarece în astfel de momente, centrul de energie al iubirii (inima) se deschide mult și poate activa suferințe din trecut, provocând astfel criza.
Poate că fac lucrurile din obligație și fără bucurie sau plăcere.
Astfel, bucuria nu mai circulă.
Este ca și cum mi-aș concentra atenția pe ceilalți (pe fericirea lor și nefericirea lor) în loc să mă preocupe mai mult fericirea mea.
Ego-ul meu este atât de activ încât s-a separat de restul ființei mele, ceea ce determină un blocaj emoțional.
Conștientizez că trebuie să îmi acord mai multă iubire și să nu mai lupt pentru putere.
Mă concentrez asupra părților frumoase ale vieții și învăț să mă iubesc așa cum sunt, astfel energia mea vitală va crește.
Aceștia sunt primii pași spre o vindecare serioasă a acestei boli.
Exprim ceea ce trăiesc și învăț să mă accept așa cum sunt.
Am grijă de mine, deoarece fericirea mea depinde doar de mine.
Renunț la ură și la rușine, în favoarea iubirii.
Observ expresiile legate de inimă, cum ar fi: “o inimă de piatră, o inimă dură, cineva care nu are inimă, lipsit de inimă etc.”
Fiecare dintre aceste expresii îmi atrage atenția că se întâmplă ceva important pentru mine.
