Automutilarea și cauzele emoționale
Automutilarea reprezintă un comportament prin care mă rănesc sau mă tai deliberat.
Această atitudine poate fi rezultatul unei stări mentale tulburate, cum ar fi psihozele, schizofrenia sau deficiențele la copii.
De asemenea, poate fi generată de o mare culpabilitate sau iritabilitate, simțind că nu sunt vrednic să fiu cine sunt.
Automutilarea devine uneori un mijloc de exprimare a furiei și a frustrărilor mele atunci când nu pot să le exprim în cuvinte.
Prin rănile pe care mi le provoac, încerc să atrag atenția celor din jur, confundând-o cu iubirea.
Este ca și cum aș încerca să exteriorizez suferința interioară pentru a elibera și exprima nevoia mea de a fi iubit.
Poate fi posibil să mă identific ca fiind o victimă încă de când eram copil, iar astfel, viața îmi poate oferi situații și persoane care să întărească această percepție.
În astfel de momente, este important să cer ajutor din exterior pentru a înțelege și a depăși aceste modele comportamentale.
Afirmații
Accept să cer ajutor din interiorul meu și să caut sprijin în anturajul meu, fie direct, fie indirect, pentru a redobândi respectul de sine și bucuria de a trăi, la care am dreptul.
Accept să ies din tăcere și să îmi exprim suferința și durerea pentru a mă elibera.