Constipația

Constipația apare atunci când mișcările musculare din intestin, care ajută la eliminare, încetinesc, ceea ce provoacă acumularea deșeurilor.

Aceste deșeuri sunt manifestarea fizică a gândurilor mele negre, preocupărilor, furiei și geloziei.

Constipația este adesea asociată cu o dietă săracă în fibre alimentare.

Acest lucru indică o dorință puternică de a controla evenimentele din viața mea, rezultată din nesiguranță și incertitudini.

Sunt o persoană foarte nesigură, care are nevoie de aprobarea celorlalți.

Pot fi obsedat de detalii și simt nevoia să verific totul de mai multe ori pentru a mă asigura că totul este „sub control”.

Astfel, ajung să îmi pun întrebări legate de identitatea mea în raport cu cei din jur și cu locul meu în societate.

Pot deveni chiar meschin și egoist, pentru a-mi asigura siguranța.

Situațiile care favorizează constipația pot apărea și atunci când trec printr-o perioadă financiară dificilă, când am relații conflictuale sau când plec într-o călătorie, deoarece într-o călătorie mă pot simți și mai neliniștit și „fără ancoră”.

De multe ori, trăiesc o dualitate între „vreau să plec” și, în același timp, „vreau să rămân”. Mi-e teamă de necunoscut.

Mă agaț de vechile mele idei și de bunurile mele personale.

Sau poate vreau să păstrez pe cineva lângă mine. Ceea ce știu deja îmi permite să dețin un anumit control și îmi conferă iluzia siguranței.

Mă agăț de trecut, față de care mă simt un sclav umil. Nu mă simt capabil să schimb anumite situații și acest lucru mă face să fiu constipat.

Mi-e atât de teamă că voi fi judecat și criticat încât îmi refulez spontaneitatea.

Îmi reprim „problemele” și emoțiile din trecut, de teama că vor ieși din nou la suprafață și va trebui să le fac față.

Trăiesc sub presiune. Mă simt strâmtorat într-o situație și din această cauză sunt încordat.

Am tendința să fac provizii, de teama de a avea lipsuri pe plan material.

Dacă sunt copil, refuzul de a elimina scaunul semnifică un anumit control sau putere.

Ca adult, vreau să fac același lucru, chiar dacă inconștient, ca semn de provocare față de autoritate, în general.

Când mi-am permis să mă poziționez și să fiu eu însumi?

Când a fost ultima dată când m-am simțit liber și plin de energie? Ce mă reține?

De ce această jenă de a iubi, de a primi, de a dărui sau de a-mi oferi iubire, atât în relațiile amicale cât și în cele afective?

De ce atâta culpabilitate?

Acceptare

Accept să las să plece tot ceea ce nu-mi convine și să mă relaxez.

Accept, aici și acum, să mă eliberez de trecut, să merg înainte și să trăiesc o viață mai plină de pasiune.

Mă simt mult mai relaxat, deoarece am încredere în viață.