Dislexia

Dislexia este o dificultate în învățarea cititului și a scrisului, fără legătură cu deficiențele intelectuale, senzoriale sau tulburările psihiatrice.

După ce reușesc să citesc primele cuvinte, devin incapabil să înțeleg ce urmează, mă opresc din citit și nu pot relua decât după câteva secunde de pauză.

Îmi doresc ca lucrurile să avanseze prea repede în viața mea, iar gândirea mea merge mai repede decât vorbirea.

Indiferent dacă trăiesc într-un mediu familial perturbat sau am fost prea protejat, vreau să fiu pe placul unui părinte (sau a unui apropiat) și îmi este teamă că nu voi fi la înălțimea așteptărilor lor.

Mă simt vulnerabil deoarece nu mă respect și tremur în fața dificultăților.

Dislexia este rezultatul unei situații bulversante pe care o trăiesc, mai ales ca și copil.

Dificultățile legate de scris îmi amintesc de țipetele pe care le aud la școală sau acasă și pe care nu le mai suport.

Nu știu cum să ies din această situație, aș vrea să înceteze cu orice preț!

Dacă problema este mai degrabă la citit, verific în ce situație am fost obligat să citesc, de exemplu în fața unei săli pline de oameni, unde am fost ridiculizat.

De fiecare dată când citesc, se reactivează stresul trăit atunci.

Simt că structurile în care trăiesc (regulile de la școală sau de acasă) sunt prea stricte.

Mă simt ca un soldat care trebuie să asculte ordinele, altfel va fi pedepsit.

Părinții mei mă protejează atât de mult încât percep acest lucru ca pe o pedeapsă.

Dacă sunt părintele unui copil cu o astfel de afecțiune, învăț cum să îmi comunic cererile calm și cu înțelegere, fără să țip sau să folosesc o formă de violență nocivă.

Acceptare

Accept să îmi acord timpul necesar pentru a face lucrurile pe rând, fără să tremur și fără să zdruncin totul.

Îmi ofer timp să respir și să mă calmez. Știu că sunt o ființă inteligentă și îmi dezvolt voința făcând lucrurile în etape. A

ccept să recunosc iubirea din mine.

Îmi ofer posibilitatea de a mă iubi și de a accepta că această stare este trecătoare, știind că îmi voi împlini telurile.

Dacă sunt copil, accept faptul că am puterea de a decide ce este bun pentru mine.

Învăț să am încredere și să îmi redobândesc capacitatea de a învăța, deoarece știu, în sinea mea, că pot reuși acest lucru prin curaj, voință și tenacitate.

De acum înainte, folosesc lectura ca pe un instrument care îmi deschide ușile spre lumea întreagă.

Îmi asum riscul de a spune celor în cauză lucrurile care nu îmi convin, deoarece vreau să trăiesc în pace și armonie.

Astfel, am mai multă libertate și conștientizez faptul că regulile există pentru a mă sprijini și a mă îndruma.