Cancer la uter. Cauza emoțională
Cancerul la uter, atât în corp cât și în col, ne arată un aspect profund al feminității și al maternității.
În calitate de femeie, există unele emoții și gânduri pe care le refulez legate de căminul meu și de familia mea.
Poate că simt vinovăție, resentimente sau chiar ură, dar evit să vorbesc despre asta.
Căminul adesea reprezintă un ideal, fie că este vorba de familia mea sau de relația mea de cuplu.
Am îndoieli legate de căminul meu și de capacitatea mea de a avea un copil, mai ales în legătură cu relația de cuplu.
Există o supărare profundă și bucuria mea interioară este afectată.
Acest tip de cancer este strâns legat de principiile mele despre cămin, de atitudinile și comportamentele mele referitoare la acest subiect.
Pot simți frici puternice, nesiguranță, furie sau culpabilitate în legătură cu faptul că acest cămin nu va fi așa cum mi-l doresc sau există riscul ca acesta să se destrame, ceea ce pentru mine ar fi o tragedie.
Acest lucru implică și o devalorizare a ceea ce sunt și a capacităților mele; cred că nu valorez nimic.
Oare îmi este teamă că voi retrăi în căminul meu eșecul pe care l-am văzut în familia în care am crescut?
Cancerul corpului uterin afectează adesea femeile mai în vârstă, în perioada de menopauză, în timp ce cancerul de col uterin apare mai ales la femeile tinere.
Colul uterin este partea care intră în contact cu sexul masculin în timpul relațiilor sexuale.
Poate că trăiesc o dependență nesănătoasă în relația cu soțul meu?
Am senzația că mă distruge sau mă omoară prin unele dintre atitudinile sale?
Am tendința să suport evenimentele, simțind că nu am nicio putere și niciun control.
Este posibil să trăiesc și o situație legată de sexualitatea mea, pe care o consider respingătoare și mă simt obligată să-mi îndeplinesc datoria conjugală.
Frustrările mele sexuale sunt mari, mă simt abandonată sau separată de soțul meu, chiar dacă din exterior nu se vede nimic.
Mi-e greu și uneori chiar dureros să mă deschid în fața partenerului meu, deoarece există ceva ce nu mă leagă, în ideea de a avea un copil cu el.
Este posibil să mă simt lipsită de viață.
Acest sentiment se regăsește des în situațiile de abuz sexual.
Frica și respingerea nevoilor, dorințelor și fanteziilor mele adevărate mă pot determina să mă rup de o parte din mine, de care îmi este rușine.
Afirmații
Trebuie să îmi exprim emoțiile și să accept dualitatea legată de practicarea sau nu a abstinenței și motivele din spatele acesteia.
Aș vrea să mă simt dorită, dar în același timp îmi este teamă de consecințe.
Aș vrea să-mi pun eșarfa pe față pentru a mă ascunde de mine și de ceilalți.
Accept să îmi schimb modul de a percepe căminul și relația de cuplu.
De asemenea, trebuie să armonizez felul în care mă percep pe mine în raport cu rolul meu de mamă și de femeie, pe toate planurile.
